Problemele
Problemele cu mass-media din România includ politizarea excesivă, mecanisme de finanțare corupte, supunerea deciziilor editoriale la interesele proprietarilor mass-media și dezinformarea deliberată.
Transformarea presei în instrumente de propagandă politică a devenit din ce în ce mai evidentă în ultimii ani, în special în timpul alegerilor care au fost frecvente din cauza instabilității politice. Criza economică a dus la închiderea multor mijloace media, în timp ce oligarhii au preluat controlul asupra altora.
Deși consacrat ca principiu de bază în constituția sa, libertatea presei a scăzut constant în România, care se află pe locul 44 din 180 de țări în Indexul mondial al libertății presei din 2018 al RSF.
La doisprezece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și pe măsură ce se pregătește să preia președinția UE, îndemnăm autoritățile sale să demonstreze responsabilitatea prin prevenirea oricărui declin al libertății presei în țara lor, a declarat Pauline Adès-Mével, șefa UE a RSF și biroul din Balcani.
Proprietarii de televiziuni condamnați pentru corupție
Linia editorială luată de mass-media poate fi adesea explicată prin faptul că proprietarii lor au fost condamnați pentru corupție. Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogați bărbați ai țării sale, este un exemplu perfect al modului în care o singură persoană combină adesea o gamă largă de activități profesionale în România. Fost politician, el deține un grup de presă de frunte care include Antena 1, unul dintre cele mai populare canale TV din România. Și în 2016, a fost condamnat pentru spălare de bani și șantaj.
Când nu sunt în închisoare, unii proprietari de media sunt fugari. Acesta este cazul lui Sebastian Ghita, un om de afaceri controversat acuzat de luare de mită, șantaj și spălare de bani care a obținut azil politic în Serbia. Înainte de a fugi, s-a asigurat că va putea să-și atace dușmanii politici prin investiții în mass-media, inclusiv pe canalul de știri de 24 de ore, Realitatea TV, și prin crearea propriului său canal, România TV, în 2013.
Legislație care amenință independența
Mass-media este, de asemenea, hărțuită de parlament. După ce și-a sporit controlul asupra mass-media publice de radio și TV prin înlocuirea directorilor lor, coaliția de guvernământ PSD-ALDE și-a strâns controlul asupra agenției naționale de știri AGERPRESS în 2017 prin adoptarea unui amendament legislativ care îi permite să concedieze conducerea agenției de știri fără niciun motiv .
Supraviețuirea și independența presei de stat sunt, de asemenea, amenințate de eliminarea a aproximativ 100 de impozite, inclusiv taxa de licență TV, principala sursă de venit pentru radiodifuzorii publici din România și televizorii.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care ar trebui să se asigure că radioul și televizorul se bucură de „respect deplin pentru libertatea presei”, a fost acuzat pe scară largă de „politizare”, conflicte de interese și incompetență în ultimii ani. Membrii săi, care sunt numiți de către partidele politice, își exprimă în mod deschis opiniile politice în ziare și la televizor, în timp ce președintele său și un fost membru sunt în prezent urmăriți penal pentru acuzații de corupție.
